Articole recomandate - 30 de alimente sănătoase pe care nu ar trebui să le evităm

sursa: http://www.glamourmagazine.ro/

Preferinţele noastre în materie de mâncare sunt influenţate de vârstă, sex, familie, prieteni, cultură sau locul în care trăim. Chiar dacă unele experienţe culinare din copilărie au fost traumatizante (cărui copil îi place să mănânce ficat, ceapă sau varză?), nu trebuie să renunţăm la aceste alimente pentru totdeauna. Putem chiar să fim surprinşi de combinaţii noi, absolut delicioase....

Citeste despre: 30 de alimente sănătoase pe care nu ar trebui să le evităm pe http://www.glamourmagazine.ro/

Curiozitati culinare - Stiati ca…?

Poza Wikipedia

Condimente. Stiati ca...?

Sofranul este cel mai scump condiment din lume? Pretul unui kilogram de sofran este de aproximativ 4000 de dolari, insa poate creste in functie de calitate. Totusi, fiind un condiment foarte puternic, cantitatea mica de sofran care trebuie folosita pentru gatit compenseaza pretul.

Condimentele au stat la baza primelor forme de comert? Piperul si scortisoara au fost initial condimentele cele mai comercializate in Orientul Mijlociu, chiar de acum 4000 de ani.

Ghimbirul, scortiosoara, piperul negru sau cuisoarele...Click aici pentru a citi articolul integral →.

Post cu alimente sfinte - Grau

Cand, la Cina cea de Taina, Isus frange painea si o imparte apostolilor, spune:"Luati, mancati, acesta este trupul meu". Pe de alta parte, jertfa graului(colacul, pasca, painea, cozonacul) anunta cum graul se pune in pamant, creste, este secerat, macinat, framantat si apoi ajunge paine. asemenea lui Hristos, Care se naste, creste, Se dezvolta si, im final Se jertfeste. totul, pentru aceia care, cezand in El, se transforma prin credinta.

" Si zice(Isus): Asa este imparatia lui Dumnezeu, ca un om care arunca samanta in pamant, si doarme, si se scoala, noaptea si ziua, si samanta rasare si creste, cum nu stie el. Pamantul rodeste de la sine: mai intai pai, apoi spic, dupa aceea grau deplin in spic. iar cand rodul se coace, indata trimite secera, ca a sosit secerisul." (Marcu 4, 26-29)

Ştii cât timp să păstrezi alimentele în frigider? Dr. Mencinicopschi îţi spune.

Articol semnat de Daniel Măgureanu

Chiar dacă sunt păstrate în frigider, alimentele se pot altera. Cât poate fi păstrată mâncarea la rece în frigider (nu în congelator) fără să se strice? Profesorul dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne spune că o putem păstra la rece de la câteva zile până la două luni, în funcţie de produs.

Carnea

√ Nu trebuie ţinută în frigider mai mult de două zile, dacă e crudă;

√ Gătită, rezistă mai mult timp, însă e bine să fie consumată în maximum 4-5 zile.

Semne că s-a stricat

√ Când se strică, fie că e crudă sau gătită, carnea are un miros urât;

√ Carnea roşie alterată îşi schimbă culoarea, căpătând o nuanţă gri;

√ Carnea de pui stricată miroase a acrişor şi are o culoare închisă.

Brânzeturile

√ Bânzeturile moi sunt mai expuse alterării şi, de aceea, ar trebui consumate în maximum 4-5 zile;

√ Brânzeturile tari, cum ar fi parmezanul, pot rămâne proaspete şi bune de consum chiar şi două luni.

Când nu trebuie consumate

√ Când vedeţi mucegai pe o bucată de brânză proaspătă aruncaţi-o, pentru că s-a alterat.

√ Brânzeturile tari pot fi consumate dacă au mucegăit, cu o singură condiţie: să fie Nu ţineţi mult timp mâncarea în frigiderînlăturat mucegaiul.

Mâncarea gătită

√ Legumele gătite trebuie consumate în 2-3 zile.

√ Supa nu trebuie consumată dacă a stat mai mult de trei zile la frigider;

√ Pastele rezistă mai mult, dacă sunt acoperite bine, adică până la 4-5 zile;

√ Orezul fiert se păstrează bun pentru consum până la 2-3 zile;

√ Tocăniţa sau iahnia trebuie consumate tot în 2-3 zile.

Gătiţi o dată la două zile

Este recomandat să gătim cel puţin o dată la două zile, pentru a beneficia din plin de valoarea nutritivă a mâncării.
Preluare dupa www.libertatea.ro

Lista neagrã a substantelor chimice care otrãvesc alimentele

Sursa :http://www.desprecopii.com/info.asp?ID=358
E-uri

In România nu toate produsele alimentare au înscris pe etichetã continutul complet . Exceptând cazul în care ai fermã si culegi zarzavaturile din grãdinã sau tai puiul crescut în propria ogradã, nu prea avem acces la o hranã de calitate, fãrã substante toxice.

Pentru cã suntem sãraci. Ne zgârcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparaturã performantã care sã detecteze toti aditivii periculosi.

Dar cheltuim din ce în ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si de faptul cã românii au putere de cumpãrare micã se profitã din plin. Multe produse alimentare de import încãrcate de E-uri ucigase, respinse la ele acasã, se comercializeazã fãrã probleme pe piata noastrã. Pentru cã României îi lipseste un cadru legislativ coerent care sã punã capãt transformãrii pietelor din tara noastrã într-un debuseu pentru producãtorii strãini. În tara noastrã, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului Sãnãtãtii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantitãtile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bagã în spital.

În România, E-urile cancerigene fac ravagii

Pentru cã nu avem aparaturã sensibilã pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, în special cei numiti emulgatori, cunoscuti în mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au întocmit liste pozitive si negative cu E-urile continute în produsele alimentare. Se spune cã suntem ceea ce mâncãm. E un adevãr dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente si modul de hrãnire.

Alimentele ucigase

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor.

"Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic - sau afumate.

Cumpãrãm la grãmadã

În momentul de fatã, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor.

Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr. Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor.

Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã, totusi legislatia noastrã schioapãtã.

Dieta personalizatã

Dupã ce îi asculti pe specialisti ai impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare.

Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici.

E-urile considerate de oncologi drept "criminale"

Suspecte:

* E 125, E 141,
* E 150, E 171,
* E 172, E 173,
* E 240, E 241,
* E 477;

Periculoase:

* E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã);

Toxice:

* E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338,
* E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465,
* E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimã vitamina B12); E 320,
* E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lãmâie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal)

Cancerigene:

* E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi în SUA, Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS.

E-urile bune:

* vitamina E naturalã E 306, antioxidant puternic (prezent în ficat, ouã, peste, soia);
* vitamina C naturalã - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic
* clorofila E 140 - colorant natural
* lecitina E 322 - antioxidant natural
* pectina E 440 - gelifiant natural
* caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algã marinã.

Autoarea acestui articol este Magda Marincovici - de la ziarul Jurnalul. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa!